Numai Eu, R.

Sincer, am auzit versul acesta de la un ţăran.Nu mă aşteptam...Dar atunci mi-am dat seama de ce avea omul acela biblioteci în casă şi că el era în poza diplomei de bacalaureat ce atârna mândră pe unul din cei patru pereţi ai camerei. Eu eram curioasă şi de notă, da mi-a fost ruşine să întreb, ce părere îşi mai făcea persoana respectivă despre mine...Şi am tot filozofat noi toţi (aprox 15 la număr) în jurul aceluiaşi vers vreo oră până am dat în altele, normal...dar nu îndrăznesc să ma întreb ce anume am vorbit. Chiar nu mai pot să-mi amintesc nici cum...probabil că mă prea înspăimântă subiectul...